Odată cu introducerea tehnologiei GNSS (Global Navigation Satellite Systems) în măsuratorile terestre de precizie efectuate pe teritoriul României cererea pentru transformările directe şi inverse între sistemele naţionale/locale de coordonate şi cele internaţionale (WGS 84, ETRS89) a devenit din ce în ce mai acută. Pentru a veni în întimpinarea cererii enunţate anterior considerăm utile, pe lângă aplicaţia TransDatRO (aplicaţie lansată oficial de ANCPI în decembrie 2009), existenţa unei aplicaţii online şi a unui serviciu web care sa permită efectuarea transformărilor de coordonate directe şi inverse între sistemele ETRS89 şi Stereografic 1970 sau Stereografic 1930. În acest scop am realizat aplicaţia online TransLT Online şi serviciul web TransLT Web Service. Articolul de faţă îşi propune să prezinte cele două alternative referindu-se atât la la algoritmul transformărilor cât şi la modul de utilizare.

Una din cele mai folosite operaţii de care se loveşte un inginer topograf este prelucrarea măsurătorilor clasice (efectuate cu ajutorul teodeolitului sau a staţiei totale) din teren. Aceasta operaţie se desfăşoară după un algoritm matematic foarte precis ceea ce a permis, ca în timp, să fie dezvoltate o sumedenie de software-uri specializate. Funcţiile unei astfel de aplicaţii urmăresc câteva aspecte principale cum ar fi:

  • Preluarea măsurătorilor de la instrumente topografice (date de intrare);
  • Efectuarea de analize simple asupra datelor de intrare pentru depistarea eventualelor greşeli;
  • Efectuarea de calcule topografice pentru determinarea coordonatelor aproximative (intersecţii înainte, intersecţii înapoi, drumuiri, radieri etc.);
  • Compensarea datelor prin metode riguroase şi realizarea rapoartelor de calcul şi de compensare care permit depistarea eventualelor erori grosolane;
  • Generarea de elemente grafice specifice (schiţa vizelor, elipsele de eroare, schiţa reţelei etc.);
  • Exportul datelor prelucrate în formate grafice şi text.

Ţinând cont de cerinţele enunţate mai sus am încercat să realizez o aplicaţie, numită Topo Side, a cărei funcţionalitate este prezentată în continuare. Conţinutul acestui articol se va modifica pe măsură ce aplicaţia se va dezvolta. Pentru sugestii, propuneri, întrebări sau exprimarea dorinţei de a participa la realizarea acestei aplicaţii folosiţi secţiunea dedicată din forum. De asemenea pentru a vedea şi alte exemple de aplicaţii care îndeplinesc funcţiile de mai sus consultaţi secţiunea resurse.

În lumea Sistemelor Informationale Geografice (SIG), pot fi accesate, în functie de nevoile fiecaruia dintre noi, diferite niveluri ale cunoasterii plecând obligatoriu de la cel de începator. Consider ca pentru a ajunge la acest prim nivel una din caile care poate fi urmata este integrarea informatiei grafice si alfanumerice a unui anumit teritoriu într-o aplicatie SIG. Aceasta este modalitatea pe care am ales-o eu si care s-a concretizat într-o lucrarea de licenta sustinuta la Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului, din cadrul Universitatii Gh. Asachi, Iasi.

De-a lungul timpului pentru teritoriul României au fost folosite mai multe sisteme de proiecţie cartografică. Cele mai importante şi de actualitate sunt proiecţia Stereografică 1970, Gauss-Krüger şi UTM (Universal Transversal Mercator). O mărime ce caracterizează fiecare sistem este deformaţia liniară relativă (în continuare ne vom referi la aceasta cu termenul deformaţie). Mărimea acesteia a fost discutată în articolul Deformatiile liniare relative in sistemele de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Krüger, UTM şi comparaţii între acestea, articolul de faţă propunându-şi să analizeze distrbuţia valorilor deformaţiilor pe teritoriul României în funcţie de categoriile de folosinţă ale terenului pentru fiecare sistem de referinţă dintre cele menţionate anterior.

Măsurătorile terestre efectuate cu ajutorul teodolitelor, staţiilor totale sau a GPS-urilor conţin informaţii care permit determinarea atât a suprafeţelor din teren (în continuare ne vom referi la acestea ca fiind suprafeţe înclinate) cât şi a suprafeţelor reduse la un plan de proiecţie (în continuare ne vom referi la acestea ca fiind suprafeţe reduse). Cele două suprafeţe sunt prezentate pentru o porţiune de teren în figura de mai jos astfel: roşu pentru suprafaţa înclinată şi  verde pentru  suprafaţa redusă. Articolul de faţă îşi propune să calculeze suprafaţa înclinată şi cea redusă pentru fiecare judeţ.

În general hărţile topo – cadastrale existente în prezent pentru teritoriul României sunt întocmite folosind unul dintre sistemele de proiecţie cartografică: Stereografica - 1970, Gauss-Krüger sau  UTM (Universal Transversal Mercator). Fiecare dintre aceste sisteme de proiecţie cartografica prezintă atât avantaje cat şi dezavantaje. Unul dintre criteriile de bază in adoptarea unei proiecţii cartografice pentru un anumit teritoriu cadastral este ca deformaţia liniară relativă să fie cât mai mică pentru acea zonă geografică. Având la bază acest criteriu articolul de faţă îşi propune să prezinte implicaţiile din punct de vedere al deformaţiilor, pe care fiecare proiecţie din cele amintite le generează, precum şi o analiză comparativă între acestea care să redea din punct de vedere grafic, cat mai sugestiv, avantajele reprezentării cartografice în fiecare caz în parte.

Categorii articole

Ultimele imagini

  • Harta corecţiilor 2D
  • Hits: 1894
  • Harta corecţiilor pe direcţia nordului
  • Hits: 2262
  • Harta corecţiilor pe direcţia estului
  • Hits: 1612