De-a lungul timpului pentru teritoriul României au fost folosite mai multe sisteme de proiecţie cartografică. Cele mai importante şi de actualitate sunt proiecţia Stereografică 1970, Gauss-Krüger şi UTM (Universal Transversal Mercator). O mărime ce caracterizează fiecare sistem este deformaţia liniară relativă (în continuare ne vom referi la aceasta cu termenul deformaţie). Mărimea acesteia a fost discutată în articolul Deformatiile liniare relative in sistemele de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Krüger, UTM şi comparaţii între acestea, articolul de faţă propunându-şi să analizeze distrbuţia valorilor deformaţiilor pe teritoriul României în funcţie de categoriile de folosinţă ale terenului pentru fiecare sistem de referinţă dintre cele menţionate anterior.

Alegerea unui sistem de proiecţie pentru o anumită zonă geografică se face în funcţie de cerinţele reprezentării. Dintre parametrii analizaţi, unii sunt bine determinaţi, cum ar fi valorile deformaţiilor, iar alţii pot fi determinaţi aproximativ, cum ar fi distribuţia valorilor deformaţiilor în funcţie de categoriile de folosinţă ale terenului. Întrucât cel de-al doilea parametru luat în discuţie, cu greu s-ar fi putut estima şi lua în calcul la momentul stabilirii tipului şi a parametrilor proiecţiilor folosite pe teritoriul României considerăm utilă o scurtă analiză pe această temă.

Hărţile tematice ale distribuţiei deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României

Când se discută despre un sistem de proiecţie care se alege pentru un spaţiu geografic relativ mare, cum ar fi teritoriul României, apariţia deformaţiilor cu valoare mare este inevitabilă. Unele proiecţii, care au atât deformaţii pozitive cât şi negative, rezolvă această problemă prin alegerea parametrilor proiecţiei în aşa fel încât valorile de semn contrar să se compenseze în proporţie cât mai mare. Pentru proiecţia Stereografica 1970 şi UTM s-au realizat grafice care pun în evidenţă raportul (fig. 1) şi suma (fig. 2), în valoare absolută, a deformaţiilor negative şi a celor pozitive. Pentru realizarea celor două grafice şi a hărţilor tematice ce vor fi prezentate în continuare, teritoriul României a fost împărţit în celule de formă patratică cu latura de un kilometru şi pentru fiecare dintre acestea s­-a calculat valoarea deformaţiei în fiecare sisteme de proiecţie.

graficul rapoartelor deformatiilor pozitive si negative

Fig. 1 - Graficul rapoartelor deformaţiilor liniare relative pozitive şi negative din proiecţiile Stereografică 1970 şi UTM.

graficul sumelor deformatiilor pozitive si negative

Fig. 2 - Graficul sumelor în valoare absolută pentru deformaţiilor liniare relative pozitive şi negative din proiecţiile Stereografică 1970 şi UTM.

Urmărirea distribuţiei deformaţiilor pe teritoriul României se va face prin împărţirea în trei intervale de valori pozitive întrucât prezintă interes numai valoarea, nu şi semnul. Limitele intervalelor alese sunt 0, 15, 30 şi înca o valoare care reprezintă limita superioară a deformaţiei pentru sistemul de proiecţie ales (ex.: 62 cm/km pentru proiecţia Stereografică 1970). Intervalele menţionate definesc trei zone de deformaţie: zona 1 = [0, 15], zona 2 = [15, 30] şi zona 3 = [30, lim. sup.]. Aceste zone sunt reprezentate în continuare în fig. 3 pentru sistemul de proiecţie Stereografic 1970, fig. 4 pentru Gauss-Krüger şi fig. 5 pentru UTM.

distributie Deformatii Stereo

Figura 3 - Harta distribuţiei deformaţiilor liniare relative în proiecţia Stereografica 1970

distributie Deformatii Gauss

Figura 4 - Harta distribuţiei deformaţiilor liniare relative în proiecţia Gauss-Krüger

distributie Deformatii UTM

Figura 5 - Harta distribuţiei deformaţiilor liniare relative în proiecţia UTM

Hărţile tematice ale distribuţiei deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în funcţie de categoria de folosinţă a terenului.

Hărţile tematice ale categoriilor de folosinţă ale terenului pentru suprafaţa României (fig. 6, fig. 7, fig. 8) au fost generate folosind setul de date Corine Land Cover 2000. Acesta cuprinde 37 de clase distincte care au fost repartizate la 9 categorii de folosinţă ale terenului (tabelul 1) încercând astfel sa se realieze o sincronizare cu împarţirea folosită în cadastrul general.


Tabelul 1
Nr. crt. Folosinta terenului (engleza) Folosinta terenului Categorie cadastrala
1 Complex cultivation patterns Zone de culturi complexe Arabil
2 Land principally occupied by agriculture, with significant areas of natural vegetation Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetatie natura
3 Non-irrigated arable land Terenuri arabile neirigate
4 Permanently irrigated land Terenuri irigate permanent
5 Rice fields Terenuri cultivate cu orez
6 Road and rail networks and associated land Retea de cai de comunicatie si terenuri asociate acestora Drumuri si cai ferate
7 Fruit trees and berry plantations Livezi Livezi
8 Agro-forestry areas Terenuri agro-forestiere Paduri
9 Broad-leaved forest Paduri de foioase
10 Coniferous forest Paduri de conifere
11 Mixed forest Paduri mixte
12 Transitional woodland-shrub Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate)
13 Natural grasslands Pajisti naturale Pasuni
14 Pastures Pasuni secundare
15 Airports Aeroporturi Terenuri cu constructii
16 Construction sites Zone in constructie
17 Continuous urban fabric Spatiu urban continuu
18 Discontinuous urban fabric Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
19 Green urban areas Zone urbane verzi
20 Industrial or commercial units Unitati industriale sau comerciale
21 Mineral extraction sites Zone de extractie a minereurilor
22 Port areas Zone portuare
23 Sport and leisure facilities Zone de agrement
24 Coastal lagoons Lagune Terenuri cu ape
25 Sea and ocean Mari
26 Water bodies Acumulari de apa
27 Water courses Cursuri de apa
28 Bare rocks Stâncarii Terenuri neproductive
29 Beaches, dunes, sands Plaje, dune, renii
30 Burnt areas Zone incendiate
31 Dump sites Gropi de gunoi
32 Inland marshes Mlastini
33 Moors and heathland Vegetatie subalpina
34 Peat bogs Turbarii
35 Salt marshes Mlastini sarate
36 Sparsely vegetated areas Zone cu vegetatie rara
37 Vineyards Vii Vii

distributie deformatii folosinta cadastrala stereo

Figura 6 - Harta distribuţiei categoriilor cadastrale de folosinţă ale terenului în funţie de deformaţiile liniare relative din proiecţia Stereografica 1970

distributie Deformatii Folosinta Cadastrala Gauss

Figura 7 - Harta distribuţiei categoriilor cadastrale de folosinţă ale terenului în funţie de deformaţiile liniare relative din proiecţia Gauss-Krüger

distributie Deformatii Folosinta Cadastrala UTM

Figura 8 - Harta distribuţiei categoriilor cadastrale de folosinţă ale terenului în funţie de deformaţiile liniare relative din proiecţia UTM

Ţinând cont de faptul că distanţele afectate de deformaţii sunt cele masurate în teren (înclinate), în continuare s-au întocmit diagramele corespunzătoare celor trei proiecţii luând în calcul suprafeţele înclinate (calculul acestora s-a făcut folosind datele Shuttle Radar Topography Mission). Informaţiile conţinute de diagrame sunt uşor deformate datorită unor operaţii tehnice efectuate. Contururile care definesc cele două straturi tematice, cel cu informaţii legate de categoriile de folosinţă şi cel cu suprafeţele înclinate, sunt diferite (acestea provin din surse diferite). Eliminarea diferenţei s-a făcut prin efectuarea unei reduceri a suprafeţei de analiză la una echivalentă cu intersecţia dintre suprafeţele iniţiale. O altă sursă de erori este reprezentată de transformările realizate între diferitele sisteme de proiecţie. Având însă în vedere faptul că analiza s-a realizat la nivel naţional şi de caracterul estimativ al informaţiei putem considera influenţele asupra rezultatelor ca fiind minore. Diagramele obţinute (fig. 6a, 6b, 7a, 7b, 8a, 8b) conţin relativ multă informaţie şi din această cauză citirea lor devine greoaie. Cu scopul de a uşura interpretarea lor am considerat utilă realizarea a încă trei grafice care scot în evidenţă distribuţia categoriilor de folosinţă ale terenului pentru fiecare din cele trei zone ale deformaţiilor stabilite anterior (fig. 9, fig. 10, fig. 11). Considerăm de asemenea utilă alegerea unui exemplu şi pacurgerea graficelor în vederea interpretării. Întrucât suprafeţele construite prezintă un grad mai ridicat de interes le-am ales pe acestea pentru scopul propus anterior. Valorile caracteristice acestei categorii cadastrale sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 - Valorile în procente ale distributiilor terenurilor cu constructii
Zona Proiectia Stereo70 Proiectia Gauss-Krüger Proiectia UTM
redusa înclinata redusa înclinata redusa înclinata
Zona 1 7,02 6,94 7,02 6,98 5,34 5,26
Zona 2 4,98 4,9 5,05 4,96 5,39 5,31
Zona 3 5,05 5,05 5,66 5,57 7,43 7,39

Se observă că zona 1 (deformaţii liniare în valoare absolută cuprinse între 0 şi 15 cm/km) deţine majoritatea suprafeţelor ocupate cu această categorie de folosinţă mai puţin în cazul proiecţiei UTM. Pentru proiecţia Stereografică 41% se afla în zona 1, 29% în zona 2 şi 30% în zona 3. Comaparaţia pentru zona 1 între sistemele de proiecţie analizate s-a făcut cu ajutorul diagrameni din fig. 9 în care se observă că proiecţia Stereografica 1970 are cea mai mare suprafaţă cu teren construit, de 3,4 ori mai mult decât proiecţia UTM spre exemplu.

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr redusa

legenda

Fig. 6.a - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa redusă - proiecţia Stereografică 1970

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 6.b - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa înclinată - proiecţia Stereografică 1970

Distributia categoriilor de folosinta Gauss supr redusa

legenda

Fig. 7.a - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa redusă - proiecţia Gauss-Krüger

Distributia categoriilor de folosinta Gauss supr inclinata

legenda

Fig. 7.b - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa înclinată - proiecţia Gauss-Krüger

Distributia categoriilor de folosinta UTM supr redusa

legenda

Fig. 8.a - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa redusă - proiecţia UTM

Distributia categoriilor de folosinta UTM supr inclinata

legenda

Fig. 8.b - Diagrama distribuţiei deformaţiei pe teritoriul României luând în considerare suprafaţa înclinată - proiecţia UTM

Distributia categoriilor de folosinta Zona 1

legenda

Fig. 9 - Diagrama distribuţiei categoriilor de folosinţă ale terenului pentru Zona 1

Distributia categoriilor de folosinta Zona 2

legenda

Fig. 10 - Diagrama distribuţiei categoriilor de folosinţă ale terenului pentru Zona 2

Distributia categoriilor de folosinta Zona 3

legenda

Fig. 11 - Diagrama distribuţiei categoriilor de folosinţă ale terenului pentru Zona 3

Hărţile tematice şi diagramele realizate în cadrul acestui articol facilitează întocmirea de analize asupra distribuţiilor deformaţiilor şi a categoriilor cadastrale de folosinţă ale terenului pe teritoriul României. Aşa cum s-a mai precizat, informaţiile au un caracter estimativ, însă metoda şi criteriile folosite, eventual coroborate cu alte informaţii suplimentare, pot fi folosit în alegerea unui sistem de proiecţie pentru o anumită zonă.

You have no rights to post comments